Funcția senzorului Nox

Senzorii de NOx utilizați în industria auto sunt în primul rând de tip amperometric și au două până la trei celule electrochimice în camere separate.

Prima celulă elimină O2 din probă pentru a preveni interferența cu măsurarea NOx în a doua celulă.

Acești senzori sunt disponibili comercial de la mai mulți furnizori și sunt utilizați pentru a controla sistemele de adsorbție de NOx și de posttratare SCR. În plus, senzorii NH3 au fost dezvoltați pentru utilizarea în sistemele SCR.

Dezvoltarea acestor senzori a început în anii 1990, iar versiunile comerciale au fost introduse pentru prima dată la începutul anilor 2000 pentru a fi utilizate în mașini de pasageri pe benzină și vehicule diesel cu absorbanți de NOx și posttratare cu uree-SCR pentru motoarele diesel ușoare și grele.

Senzorul de NOx măsoară cantitatea de oxizi de azot (NOx) prezentă în gazele de eșapament ale unui motor cu ardere internă. Acești senzori folosesc o celulă electrochimică pentru a detecta concentrația de NOx în fluxul de evacuare și oferă feedback în timp real sistemului de control al motorului, care poate apoi regla amestecul aer-combustibil sau funcționarea sistemului de posttratare a NOx pentru a reduce emisiile. Funcția senzorului este crucială pentru a se asigura că motorul respectă standardele de emisii și funcționează eficient.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *